El este romanul care asteapta luna martie cu sufletul la gura si asta pentru ca ultimul film la care a lucrat este nominalizat Oscar. Speram sa auzim pe 2 martie, noaptea, cum Iron Man 3 castiga cel mai ravnit premiu al Academiei de Film din SUA pentru "efecte speciale". Citeste povestea lui Adrian mai jos:
Cel mai scurt drum din Colentina catre Hollywood e prin nordul Spaniei si sudul Germaniei. Dureaza un deceniu, dar la capat te asteapta Tom Hanks, Halle Berry, Robert Downey Jr. si o viata ca-n filme.
Adrian Corsei “joaca” in cel mai tare job din viata lui. E computer graphics supervisor. Pe romaneste, face efecte pentru filme americane. Si vorbim despre pelicule cu audiente de milioane si incasari de miliarde. Iron Man 3 sau Cloud Atlas sunt titluri SF pentru noi, dar proiecte deja firesti pentru Adrian. Cel mai tare roman in efecte vizuale lucreaza la Trixter, in Munchen, si a facut un ocol de aproape 10 ani pana a ajuns la locul potrivit.
Din Colentina, direct catre Hollywood
"Am plecat din Colentina prin anul 2002, m-am oprit vreo sapte ani prin nordul Spaniei, unde am lucrat in proiectare, m-am intors in Romania prin 2009, unde m-am angajat, dar destul de repede mi-am dat seama de limitarile unui post intr-o companie multinationala (in ciuda confortului aparent) si am decis sa imi deschid o mica firma care oferea consultanta si solutii tehnice in proiectare. Acum sunt angajat la Trixter Gmbh in Munchen ca si CG Supervisor".
Trixter (www.trixter.de) este o companie specializata in animatie, efecte speciale si caractere digitale pentru industria cinematografica si televiziune (portofoliul clientilor lor cuprinde nume ca Marvel, 20th Century Fox, Warner Bros., BBC, etc).
"Am avut un interviu pentru un contract initial de 2 luni ca freelancer (am mai lucrat in Munchen si la alte companii din industrie in acelasi sistem), dupa care mi-au propus un post permanent in cadrul companiei".
Pentru Adrian, 3D-ul si tot ce tine de CG (computer graphics) a inceput dintr-o joaca. A inceput sa il descopere pe vremea cand era in Spania, captiv in rigorile proiectarii. Visa sa evadeze intr-o lume mai creativa, mai “altfel”, iar industria asta parea foarte atragatoare.
"Am si o definitie pentru cei <alesi>: sunt cei care sunt dispusi sa invete tot timpul"
"La momentul respectiv nici nu visam ca as putea sa imi fac o cariera din asa ceva, o vedeam ca ceva pentru cei <alesi>. Acum am si o definitie pentru cei <alesi>: sunt cei care sunt dispusi sa invete tot timpul, nu vad limitele si nu cred intr-o vorba destul de impamantenita pe plaiul mioritic: aaa, tu nu poti, este complicat! Nu exista complicat si nu exista nu poti, singura limitare fiind timpul".
Cel mai bun prieten, motorul de cautare
Nu are studii de specialitate, a invatat singur cu un prieten foarte bun: motorul de cautare.
"Internetul ofera astazi multe informatii si raspunsuri, dar conteaza si cum pui intrebarea. Am mai avut norocul ca in primele contracte sa lucrez cu niste oamenii foarte talentati de la care am <furat> tot ceea ce am putut".
"Am facut aceleasi lucruri pe care le-as fi facut si in Romania, diferenta majora este ca ei au simtit potentialul"
Cand a fost avansat, Adrian era la cina cu persoanele din conducerea companiei, iar dupa ce a discutat despre noua lui functie, despre ce avea de facut si alte detalii, a fost intrebat: "auzi, dar tu din ce tara esti? Pentru foarte multe persoane nu conteaza de unde vii si care este eticheta pe care o porti, atata timp cat dai dovada de seriozitate, competenta si implicare. Apropo de integrarea romanului in Occident, vreau sa vorbesc si despre diferentele de cultura muncii dintre Romania si Germania. Am incercat in Romania sa lucrez oarecum in domeniu, intr-o companie care se ocupa de publicitate la vremea respectiva. Eram la inceputul carierei mele in acest domeniu, un Junior, dar in plina curba de invatare si dispus sa fac orice tine de domeniu, modelare, texturare, etc. si aveam insusita si probabilitatea de a nu fi platit o vreme.
Mi s-a spus: <aaa, este prea greu! Nu ai sa poti, dureaza foarte mult sa inveti, noi am ajuns la nivelul asta dupa foarte multi ani>. Ba chiar si prietenii mei imi spuneau sa incetez cu visele de Hollywood, sa ma conformez cu ingineria, sigur si de viitor, industria asta este pentru cei care au <noroc, relatii>. Fiind incapatanat din fire ( nu poti incepe o cariera in asa ceva la 30 de ani fara o doza suficienta de... sa ii zicem - vointa), am aplicat la o companie germana care se pregatea sa faca un film pentru televiziunea nationala.
M-au sunat dupa cateva zile si mi-au oferit un contract pentru doua saptamani ca si Junior Modeler. Tot ei au asigurat cazarea si transportul in Munchen, iar de aici totul depindea numai de mine. Am facut aceleasi lucruri pe care le-as fi facut si in Romania, diferenta majora este ca ei au simtit potentialul, cele doua saptamani s-au transformat in 10 luni (durata productiei filmului), iar din Junior, am terminat contractul ca si Lead CG, avand in jur de opt persoane in subordine".
Adrian nu a luat nici o decizie definitiv – rame acolo sau se intoarce? El crede ca deciziile sunt intotdeauna subiectul unor schimbari.
Citeste interviul rapid aici, pe incont.ro
