In Romania sunt 40.000 de copii fara familie. Copii uneori aruncati la tomberon, in lacuri, lasati in maternitati, de catre parinti iresponsabili. Copii care ajung apoi sa creasca in centre de plasament, in dormitoare gigant, cu ingrijitoare care ii privesc cu ochii angajatului lasat cu inventar pe mana si griji pe cap. Toate acestea pentru ca legea veche a adoptiilor era mult prea complicata.
Treceau ani de zile pana cand un copil parasit ajungea sa fie dat sa fie spre adoptie sau incredintat unei familii care doreste sa-l creasca. Sistemul permitea parintilor si rudelor pana la gradul IV care si-au parasit, maltratat, refuzat categoric copilul sa aiba totusi drepturi asupra lui si sa fie obligatoriu si repetat intrebati daca nu cumva si-l doresc inapoi in casa in care nu l-au primit niciodata. Procedurile de adoptie durau ani de zile, timp in care atat copilul cat si potentialii parinti adoptivi sufereau fara sa poata face ceva.
Pentru a rezolva aceasta problema Stirile ProTV au inceput in 2011 campania sociala « VREAU SI EU PARINTII MEI » pentru ca cei 40.000 de copii abandonati din Romania sa aiba o familie.
Peste 75.000 de oameni inimosi au dat o sansa copiilor orfani semnand petitia de pe www.stirileprotv.ro, iar legea adoptiilor din Romania a fost modificata in bine. Incepand cu data de 7.04.2012 legea intra in vigoare, ceea ce inseamna ca autoritatile nu vor mai avea nicio scuza sa nu faca posibil ca fiecare dintre cei 40.000 de copiii din sistem sa aiba o familie.
Cateva modificari in legea noua a adoptiilor:
Instituirea unor termene clare si precise in care un copil poate deveni adoptabil- reglementarea urmatoarelor situatii:
- a) după instituirea măsurii de protecţie specială a trecut un an şi părinţii firesti ai copilului si rudele până la gradul IV ale acestuia nu pot fi găsite ori nu colaborează cu autorităţile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului în familie;
- b) după instituirea măsurii de protecţie specială părinţii şi rudele copilului până la gradul IV care au putut fi găsite declară în scris că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului şi în termen de 60 zile nu şi-au retras această declaratie
- c) copilul a fost înregistrat din părinţi necunoscuţi- adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie se stabileşte în maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de naştere al acestuia.
Citeste modificarile legii INTEGRAL AICI:
Notă privind
Noutatile legislative aduse de LEGEA nr.233/2011 pentru modificarea si completare a Legii nr.273/2004 privind regimul juridic al adoptiei-act normativ care va intra in vigoare la 7 aprilie 2012
- Instituirea unor termene clare si precise in care un copil poate deveni adoptabil- reglementarea urmatoarelor situatii:
- a) după instituirea măsurii de protecţie specială a trecut un an şi părinţii firesti ai copilului si rudele până la gradul IV ale acestuia nu pot fi găsite ori nu colaborează cu autorităţile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului în familie;
- b) după instituirea măsurii de protecţie specială părinţii şi rudele copilului până la gradul IV care au putut fi găsite declară în scris că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului şi în termen de 60 zile nu şi-au retras această declaratie
- c) copilul a fost înregistrat din părinţi necunoscuţi- adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie se stabileşte în maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de naştere al acestuia.
- Instituirea obligatiei adoptatorilor de a informa gradual copilul că este adoptat, începând de la vârste cât mai mici, cu sprijinul specialiştilor din cadrul compartimentului de adopţii şi postadopţii a direcţiei.
- Asimilarea cu notiunea de “refuz abuziv de a consimţi la adopţie” a situaţiei în care, deşi legal citaţi, părinţii fireşti sau, după caz, tutorele nu se prezintă în mod repetat la termenele fixate pentru exprimarea consimţământului.”
- Instituirea unui impediment la adoptie, pentru situatia copilului ai carui parinti firesti nu au implinit 14 ani
- Instituirea conditiei ca, părintele minor care a împlinit 14 ani să îşi poata exprima consimţământul la adoptia copilului, asistat de către ocrotitorul său legal
- Pentru adoptia copilului nascut in afara casatoriei de către soţia tatălui a fost reglementata o conditie specială – filiaţia copilului față de tată să fie confirmată prin rezultatul expertizei realizată prin metoda serologică ADN
- Instituirea interdictiei de a adopta pentru persoana care a fost condamnată definitiv pentru o infracţiune contra persoanei sau contra familiei, săvârşită cu intenţie, precum şi pentru infracţiunea de trafic de persoane sau trafic şi consum ilicit de droguri
- Instituirea interdictiei de a adopta pentru persoana sau familia al cărui copil beneficiază de o măsură de protecţie specială sau care este decăzută din drepturile părinteşti
- Extinderea exceptiilor in care poate interveni o noua adoptie a unui copil deja adoptat. Se reglementeaza adoptia succesiva in cazul in care copilul adoptat are un singur părinte, necăsătorit, iar acesta se află într-o relaţie stabilă şi convieţuieşte cu o persoană de sex opus, necăsătorită, care nu este rudă cu acesta până la gradul al IV-lea, şi declară prin act autentic notarial, că noul adoptator a participat direct şi nemijlocit la creşterea şi îngrijirea copilului, pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 5 ani.
- Reglementarea expresă a situatiilor in care atestatul poate fi retras, precum si a situatiilor in care valabilitatea acestuia inceteaza de drept:
Atestatul poate fi retras în următoarele situaţii:
a) în situaţia în care se constată faptul că persoana/familia adoptatoare a ascuns sau a furnizat informaţii false cu ocazia realizării evaluării;
b) când se constată faptul că nu mai sunt îndeplinite condiţiile în baza cărora a fost eliberat atestatul;
c) în situaţia în care se constată implicarea directă a persoanei/familiei atestate în identificarea unui copil potenţial adoptabil. Aceasta dispoziţie nu se aplica în situaţia în care se constată că persoana/familia atestată este rudă până la gradul al IV-lea cu copilul.”
d) la propunerea Oficiului, atunci când constată că eliberarea atestatului a fost în mod vădit netemeinică sau nelegală.
e) la cererea motivată a persoanei sau familiei atestate.
Valabilitatea atestatului încetează de drept:
a) ca urmare a expirării;
b)ca urmare a modificării configuraţiei familiei atestate, prin decesul unuia dintre membrii familiei sau prin divorţ;
c) în cazul căsătoriei sau decesului persoanei atestate."
d) după încuviinţarea adopţiei, odată cu rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei, când atestatul şi-a produs în integralitate efectele pentru care a fost eliberat.
- Reglementarea „potrivirii” intre copilul adoptabil si perosana/familia atestată- ca etapă premergătoare încredinţării în vederea adopţiei si instituirea conditiei că potrivirea se realizează acordându-se prioritate rudelor copilului din cadrul familiei extinse şi altor persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie pentru o perioadă de minim 6 luni, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior.
- Reglementarea potriviririi teoretice, care se iniţiază de Oficiu pentru copiii aflaţi în evidenţa sa şi care urmează să fie încredinţaţi în vederea adopţiei, prin identificarea şi selectarea din Registrul Naţional de Adopţii a persoanelor/familiilor atestate care răspund în cea mai mare măsură nevoilor copiilor; Lista persoanelor/familiilor se transmite de Oficiu, pentru continuarea demersurilor de potrivire, direcţiei de la domiciliul copilului; Selecţia celei mai potrivite persoane/familii care urmează să parcurgă etapa potrivirii practice se realizează de către compartimentul de adopţii şi postadopţii din structura direcţiei, numai din lista transmisa de Oficiu
- Prelungirea la 2 ani a termenului dupa care nu mai este necesara incredintarea in vederea adoptiei (si se poate trece direct la incuviintarea adoptiei), in cazul copilului adoptabil aflat in plasament/tutelă la persoana/familia care doreste s a il adopte
- Utilizarea notiunii de “resedinta obisnuita” drept criteriu pentru calificarea adoptiei ca fiind interna sau internationala
- Extinderea sferei pesoanelor cu resedinta obisnuita in strainatate care pot adopta international copii cu resedinta obisnuita in Romania, cu urmatoarele categorii:
a) adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este rudă până la gradul al IV-lea inclusiv cu copilul pentru care a fost încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei interne;
b) adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este şi cetăţean român;
c) adoptatorul este soţ al părintelui firesc al copilului a cărui adopţie se solicită.
- Instituirea obligativitatii ca, in cazul adoptiei internationale, cererea persoanei/familiei sa fie insotita de actul care din care să rezulte că există garanţiile că adoptatul are posibilitatea să intre şi să locuiască permanent în statul primitor, precum şi că adoptatul are faţă de adoptator şi rudele acestuia aceeaşi situaţie legală ca şi aceea a unui copil biologic al adoptatorului.
- Instituirea obligativitatii pentru persoana sau familia selectată pentru adoptia internationala să se deplaseze în România şi să locuiască efectiv pe teritoriul ţării pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile consecutive, care vor fi utilizate în scopul relaţionării cu copilul.
- Evidentierea principiului subsidiaritatii adoptiei internationale in raport cu adoptia interna: pot fi adoptati international numai copii adoptabili pentru care nu a putut fi identificat un adoptator sau o familie adoptatoare cu reşedinţa obişnuită în România intr-un interval de 2 ani de la momentul obtinerii statutului de copil adoptabil
- Reglementarea dreptului persoanelor adoptate de a-şi cunoaşte originile şi propriul trecut şi de a beneficia de sprijin în realizarea demersurilor vizând contactarea părinţilor fireşti sau a rudelor biologice. S-a reglementat si obligativitatea ca informaţiile relevante referitoare la adopţie, la originea copilului, în special cele cu privire la identitatea părinţilor fireşti, precum şi datele asupra istoricului medical al copilului şi familiei sale sa fie pastrate minimum 50 de ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii de încuviinţare a adopţiei
- Abilitarea legală a Oficiului Român pentru Adopţii de a introduce cereri şi de a formula apărări în toate cauzele ce intră sub incidenţa prezentei legi.
- Referitor la activitatile post adoptie s-a reglementat posibilitatea ca, in afară de direcţia de la domiciliul solicitantului, aceste activităţi pot fi realizate şi de către organisme private, precum şi de către cabinete individuale, cabinete asociate sau societăţi civile profesionale de asistenţă socială şi/sau de psihologie, care au încheiat convenţii cu Oficiul.
- Calificarea unor situatii de nerespectare a prevederilor prezentei legi ca fiind abateri disciplinare sau, dupa caz, contraventii
- Instituirea obligatiei in sarcina direcţilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului ca, in termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să revizuiască planul individualizat de protecţie a copiilor aflaţi în cadrul sistemului de protecţie specială sis a stabileasca adoptia ca finalitate a PIP, in conformitate cu prevederile prezentei legi
- Reducerea termenelor in care vor fi judecate cazurile xce intra sub incidenta legii adoptiei (10 zile), precum si a termenelor de redactare si comunicare a hotărârilor pronuntate in aceste cauze (10 zile)
- Infiintarea Consiliului de coordonare, organism fără personalitate juridică care functionează pe lângă Oficiului Român pentru Adoptii cu rol consultativ asupra politicii si strategiei în materia adoptiei, care formulează propuneri si emite avize cu caracter consultativ si propune Primului Ministru, persoana ce urmeaza a fi numita in functia de Presedinte al Oficiul Român pentru Adoptii.
Consiliul este alcătuit din:
a) preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil;
b) preşedintele Asociaţiei directorilor direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului;
c) preşedintele Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali;
d) preşedintele Colegiului Psihologilor din România;
e) reprezentantul UNICEF în România.