Cum a fost in prima zi de scoala?
N-am fost un copil prea îndrăzneţ şi momentele de cotitură, cum e şi prima zi de şcoală în viaţa omului, au lăsat urme emoţionale puternice. Ţin minte că aveam un ghemotoc de spaimă drept în coşul pieptului, priveam ca un bursuc hăituit la tot ce mişca în jurul meu, cuvintele spuse de directorul şcolii şi alţi profesori se rostogoleau în timpanele mele şi n-aveau nici o noimă, totul mi se părea ostil, menit să-mi facă rău, dar astăzi, dacă stau să mă gândesc mai bine, nimic din toate astea nu a fost real, ci totul era creat de timiditatea mea excesivă.
Iti mai amintesti cum arata primul coleg de banca?
Arată bine şi acum. Şi soţul ei, la fel.
Mai pastrezi legatura cu vreunul din colegii din clasa I?
O parte din ei mi-au devenit colegi şi mai târziu, în liceu, aşa că sigur, am păstrat legătura pentru că, nu-i aşa, avem o relaţie de 12 ani.
Materii preferate
În clasa a V-a eram înnebunit de ora de istorie pentru că (obrajii mei s-au înroşit brusc făcând această mărturisire) eram îndrăgostit definitiv de profesoara de istorie.
Cea mai mare nazbatie
Nu-i chiar o năzbâtie, dar nici la îndemâna oricui. Eram tută la chimie. Sau tufă, cum vă place. În capul meu era moloz, întuneric-beznă, din punct de vedere al profesoarei de chimie. Ca să nu mă lase corigent, şi în cele din urmă, probabil, repetent, doamna profesoară mi-a dat alternativă. “Chimia, văd, nu-ţi place. Treci în locul meu şi vorbeşte o oră tuturor în aşa fel încât să nu-i plictiseşti, nici pe ei, nici pe mine. Dacă reuşeşti, te trec.” Am pus la bătaie toate bancurile şi poveştile amuzante pe care le trăisem, că ne-am trezit cu profesorul de fizică intrând pe uşă, să-şi ţină ora, deh, ca omul. Şi până la urmă, l-am captat şi pe el. Norocul meu, că domnul de fizică, şi directorul şcolii, este soţul doamnei de chimie.
Ce ti se parea cel mai dificil in perioada scolii?
Să învăţ lucruri care nu mă interesau şi pe care oricum, în ruptul capului, nu le înţelegeam.
Ai stat intr-o anumita banca?
Am stat în toate băncile posibile.
Cand ai copiat prima data?
Târziu, foarte târziu. Cred că într-a XI-a. Nu pentru că aş fi fost vreun deştept, ci pentru că aveam destul de mult succes la colegele din jurul meu, care-mi şopteau câte o idee pe care încercam să o dezvolt. Pentru că era liceu de mate-fizică, şi majoritatea colegilor dădeau admitere la facultăţi cu profil real sau tehnic, eu eram o curiozitate zoologică printre ei cu pasiunea pentru literatură şi teatru. Aşa că la bac, la limba şi literatura română, lucrarea mea a făcut înconjurul clasei. M-am revanşat, deci, pentru toate tezele şi extemporalele la care m-am inspirat de la colegi doi ani de zile.
