Femeile fumatoare sunt cu 25 la suta mai predispuse la afectiuni ale inimii decât barbatii, iar riscul creste cu doi la suta in fiecare an, unul dintre motive fiind ca organismul acestora extrage o cantitate mai mare de substante toxice dintr-o tigara, potrivit unui studiu.
Fumatul este o problema de sanatate publica importanta si o epidemie globala, mai mult de un miliard de persoane fumând zilnic in toata lumea. Femeile fumatoare prezinta un risc mai mare de imbolnaviri ale inimii, mai ales in contextul in care numarul fumatoarelor creste de la an la an, sustin reprezentantii Centrului National pentru
Renuntare la Fumat.
In România, in ultimii 20 de ani, numarul fumatoarelor aproape s-a dublat
Daca in 1989 fumau 11,3 la suta dintre femeile adulte, in 2009 "apelau" zilnic la tigara 21,9 la suta dintre ele. Mai mult, peste 55 la suta dintre femeile fumatoare au intre 15 si 34 de ani, fiind la vârsta fertila, au precizat sursele citate, intr-un comunicat de presa.
Fumatul este o cauza reala a multiple forme de cancer la femei, iar numarul femeilor care se imbolnavesc si mor din cauza cancerului este in crestere. Medicii oncologi au atras atentia asupra cresterii mortalitatii cancerului de col uterin de la 14 cazuri la mia de locuitori in 1994 la 16,93 cazuri in 2003, iar in cazul neoplasmului ovarian, de la 6,70 la 8,84 cazuri.
Femeile fumatoare sunt mai predispuse la cancer pulmonar decât barbatii
Ele dezvolta boala dupa un consum mai mic de tutun si au risc mai mare de a face forma cea mai severa a cancerului pulmonar. Una dintre explicatii este ca femeile folosesc mai frecvent tigarile de tip "slim, low-tar, lights" care favorizeaza fumatul "compensator" - inhalarea mai profunda sau mai frecventa pentru a-si asigura "doza" de nicotina.
"Dependenta de fumat este o boala cronica si trebuie tratata in consecinta. Practic, o persoana care fumeaza mai mult de 10 tigarete pe zi este dependenta de nicotina. Femeile incep sa fumeze mai târziu decât barbatii, insa renunta mai greu. De altfel, studiile arata ca rata de succes a renuntarii la fumat este mai mare in cazul barbatilor. Motivele sunt atât de ordin biologic cât si psihologic", a declarat medicul Magdalena Ciobanu, coordonatorul Programului National "Stop Fumat".
Un studiul realizat de doctorul Rachel R. Huxley de la Universitatea din Minnesota, Minneapolis, Divizia de Epidemiologie, si de doctorul Mark Woodward de la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, publicat in august, online, de catre "The Lancet" si in care au fost inclusi peste patru milioane de fumatori (barbati si femei), demonstreaza ca femeile sunt cu 25 la suta mai predispuse sa dezvolte afectiuni coronariere in comparatie cu barbatii.
"Nicotina actioneaza direct asupra inimii, crescând frecventa cardiaca, dar si asupra vaselor de sânge, producând vasoconstrictie, care se traduce prin cresterea tensiunii arteriale. Prin urmare, cu fiecare fum «tras» din tigara, inima se contracta mai puternic, mai des, dupa care urmeaza o perioada de acalmie, pâna la urmatoarea tigara - când procesul se reia. Mai mult, cordul este fortat «sa munceasca» in conditii improprii de furnizare a energiei necesare contractiei: cantitatea de oxigen din sânge este redusa ca urmare a inhalarii de monoxid de carbon din fumul de tutun. Este usor de inteles, asadar, de ce inima cedeaza mai repede", a spus Magdalena Ciobanu.
Acelasi studiu arata ca riscul de afectiuni ale inimii creste cu doi la suta in fiecare an la femei in comparatie cu barbatii, unul dintre motive fiind acela ca organismul femeilor extrage o cantitate mai mare de substante toxice continute intr-o tigareta raportat la organismul barbatilor, care are o reactie diferita.
In ciuda progreselor inregistrate in tratamentele cardiovasculare, in România isi pierd viata zilnic din cauza infarctului miocardic 40 de oameni, potrivit studiilor prezentate in cadrul celui de-al 49-lea Congres National de Cardiologie.
Previziunile Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) arata ca boala coronariana va ramâne principala cauza de deces pentru urmatorii 20 de ani, reprezentând 12,2 la suta din mortalitatea generala, inaintea celor provocate de cancer, accidente rutiere, HIV/SIDA si bolile hepatice.
Organismul femeilor proceseaza nicotina mult mai rapid
Organismul femeilor proceseaza nicotina mult mai rapid decât in cazul barbatilor, acestea fiind mai predispuse la dezvoltarea de afectiuni coronariere in ciuda faptului ca fumeaza mai putine tigarete pe zi in comparatie cu barbatii, potrivit studiului citat.
Mai mult, desi riscul imbolnavirii de afectiuni ale inimii scade in momentul renuntarii la fumat, femeile renunta la dependenta mult mai greu decât barbatii. De asemenea, dependenta de tutun a femeilor este in crestere in tarile in curs de dezvoltare deoarece sunt expuse presiunii reclamelor iar tigarile au un design adaptat cerintelor psihologice ale femeilor.
In plus, si reglementarile legislative sunt mai relaxate. La nivel mondial, desi se considera ca fumatul este o boala a barbatilor, femeile "recupereaza" rapid, existând deja 220 de milioane de femei fumatoare.
Un studiu publicat recent de OMS - Global Youth Tobacco - a aratat ca tinerele fumeaza la fel de mult ca tinerii. Totodata, Centrul National pentru Renuntare la Fumat precizeaza ca industria tutunului targeteaza femeile prin folosirea de mesaje seducatoare de tip "vitalitate, slabit, emancipare, sofisticat, alura sexuala".
La nivel global, aproape 24 la suta dintre tinerii fumatori s-au apucat de fumat la 10 ani, vârsta la care practic nu au discernamânt si nu pot vedea riscurile la care se supun fumând.
In România, Programul National "Stop Fumat" isi propune sa ii ajute pe acei oameni care isi doresc foarte mult sa renunte la fumat si au nevoie de ajutor de specialitate. O echipa de medici si psihologi specializati in tabacologie ofera asistenta in centrele Stop Fumat celor care vor sa renunte la dependenta de nicotina.
"Renuntarea la fumat inseamna un câstig in ani de viata. Daca renunti pâna la 35 de ani, câstigi toti cei 10 ani pe care i-ai fi pierdut daca ai fi continuat sa fumezi. Daca renunti pâna la 45 de ani, câstigi noua ani, pâna la 55 ani, câstigi sase ani, iar pâna la 65 de ani, câstigi doar trei ani", a precizat sursa citata.
Cei mai multi dintre fumatorii români afirma ca si-ar dori sa renunte la tutun, insa, când trebuie sa treaca la fapte, foarte multi abandoneaza. Renuntarea la fumat este, in primul rând, o decizie personala. De aceea persoana care se decide sa intre in Programul National "Stop Fumat" trebuie sa isi doreasca foarte mult sa renunte.
"Daca nu exista convingerera totala, atunci beneficiul de pe urma programului tinde catre zero. Totusi, in situatia in care pacientul nu este convins suta la suta, acesta poate fi ajutat de catre psiholog, care aplica o tehnica speciala numita "interviu motivational", a declarat Magdalena Ciobanu.
Persoanele din Bucuresti pot veni in fiecare miercuri, la ora 15.30, la Institutul "Marius Nasta", la grupul de informare, pentru a afla detalii despre tratament si consilierea psihologica. Aici sunt oferite explicatii si raspunsuri la intrebari. Cei care nu sunt Bucuresti se pot adresa medicului specialist tabacolog sau specialistului psiholog si pot solicita o programare.
"Tratamentul dureza intre doua si trei luni. Pacientul vine din doua in doua saptamâni pentru a-i fi evaluata starea generala si eventualele simptome de sevraj si pentru a-si primi tratamentul. Sansele de a recidiva dupa incheierea tratamentului depind exclusiv de pacient, de gradul in care a reusit sa invete noile obiceiuri ale vietii de nefumator. Cu cât pacientul a fost mai hotarât sa renunte la fumat, a indeplinit recomandarile psihologului si a urmat corect tratamentul prescris de medic, cu atât sansele de a ramâne nefumator sunt mai mari. Este la fel ca in cazul oricarei boli cronice: urmezi sfatul medicului, nu ti se agraveaza boala; nu tii cont de recomandari, atunci faci o exacerbare a bolii. In cazul nostru, exacerbarea este reluarea fumatului", a precizat medicul Magdalena Ciobanu.