Oameni fara nume si, cel mai probabil, cu un viitor nesigur, lucreaza zi si noapte in incercarea de a opri dezastrul nuclear de la Fukushima care ar afecta intreaga omenire. Ei sunt singurii care au ramas la posturi, in timp ce toti ceilalti, pe o raza de 20 de kilometri de la centrala nucleara au fost evacuati.
Eroii de la Fukushima nu sunt 50, ci sunt 200. Lucreaza in schimburi de cate 50, ceea ce a dus la denumirea incorecta de “cei 50 de eroi de la Fukushima”.
La un moment dat, chiar si lor li s-a spus sa nu se apropie la o distanta mai mare de 450 de metri de miezul reactoarelor, dar, in dimineata de miercuri, 16 martie, echipele au fost chemate din nou in prima linie, scrie ABCNews.
O japoneza de 27 de ani, al carei nickname pe Twitter este @NamicoAoto a scris acum cateva zile ca tatal ei este unul dintre muncitorii voluntari care tin piept dezastrului nuclear de la Fukushima.
“Am auzit ca a mers voluntar, chiar daca ar fi trebuit sa iasa la pensie peste jumatate de an si mi s-au umplut ochii de lacrimi. Acasa, nu parea o persoana care sa faca fata unor provocari atat de mari… dar astazi, sunt foarte, foarte mandra de el. Ma rog sa se intoarca cu bine acasa”, a scris tanara.
Un admirator al eroilor de la Fukushima a scris pe Twitter un mesaj de sustinere: “Oricare ar fi echivalentul international al Medaliei de Onoare – Premiul Nobel pentru Pace? – acesti 50 de oameni il merita, si inca mai mult de-atat”.
Prim-ministrul Japoniei, Naota Kan, le-ar fi spus voluntarilor de la Fukushima: “Sunteti singurii care ne pot scoate din aceasta criza. Retragerea nu este o optiune”, conform Financial Times.
Voluntarii lucreaza la temperaturi foarte mari, care ating limita superioara a suportabilitatii organismului uman, nivelul de radiatii este enorm, iar riscul de iradiere e cu atat mai mare cu cat ploaia si focul de la reactoare mentin o atmosfera toxica la Fukushima.
Cine sunt eroii de la Fukushima
Nu sunt prea multe informatii despre cine sunt eroii de la Fukushima, dar expertii spun ca majoritatea lor sunt simpli tehnicieni, oameni care cunosc schemele de functionare ale centralei nucleare si care pot repara la nevoie o teava si pot desfunda un sistem de ventilatie.
Muncesc incontinuu, inarmati cu lanterne si dozimetre (aparate pentru masurarea dozelor de radiatii), imbracati din cap pana-n picioare in costume de protectie, respirand prin masca de oxigen si inaintand cu greu prin labirinturi cu fum gros. Sunt expusi unui risc ridicat de contaminare radioactiva, din moment ce costumele lor nu le ofera mare protectie.
Nivelul radiatiilor este de aproape 1.000 de microsieverti (mSv) pe ora, in conditiile in care valoarea normala este de aproximativ 0,035 / 0,036 microsieverti pe ora.
Nu este clar la ce doza de radiatii sunt expusi acesti oameni, dar americanii si japonezii au reguli foarte clare in ceea ce priveste expunerea la radiatii: ambele tari stipuleaza ca doza maxima la care pot fi supusi muncitorii de la centralele nucleare este de 50 de microsieverti intr-un an. Numai intr-o situatie cu totul exceptionala, aceasta regula poate fi incalcata.
Japonezii au ridicat limita la 100 de mSv pentru muncitorii de la Fukushima, iar marti, 15 martie, au crescut si mai mult doza maxima de radiatii la care pot fi supusi: 500 de mSv – care este si doza maxima internationala permisa in cazuri de forta majora.
“Este interesant, dar cred ca japonezii vor avea o problema reala mai tarziu”, spune dr. Eric Hall, expert in energia nucleara la Universitatea Columbia din New York.
Riscurile la care se supun “eroii de la Fukushima”
In ciuda cantitatii imense de radiatii pe care o absorb muncitorii de la Fukushima, nu toti specialistii sunt de acord ca aceasta le va fi fatala.
“Acesti oameni nu isi sacrifica neaparat viata pentru tara si pentru prieteni. Intelegem foarte bine care sunt riscurile la care se expun. NHK a declarat miercuri ca muncitorilor li se permite sa intre in centrala numai pentru o scurta perioada de timp, sa faca niste ajustari la generator, la o pompa sau o valva, poate sa faca niste masuratori, apoi se intorc”, sustine Jere Jenkins, directorul Laboratorului de Radiatii de la Universitatea Purdue din Indiana.
“In aceasta situatie, nu poti avea prea multe date despre ce se intampla acolo. Daca nu ai decat 1.000 de oameni care sa lucreze, atunci nu te apuci sa ii trimiti la moarte sigura, cate unul pe rand, fiindca vei ajunge sa-ti pierzi toti expertii. Am auzit tot felul de specialisti spunand ca voluntarii de la Fukushima sunt condamnati la moarte in curand, dar nu e adevarat”, a mai adaugat Jenkins.
Cu toate ca expunerea la un nivel mare de radiatii este sinonima, de multe ori, cu cancerul de diverse tipuri, bolile nu se instaleaza imediat, ci pe o perioada de cativa ani.
“Se poate sa constatam o frecventa mai mare a cancerului peste 30 de ani. Cataracta se poate instala in 30, pana la 40 de ani de-acum incolo”, spune Jenkins.
“Leucemiile au aparut la cativa ani la supravietuitorii atacurilor cu bomba atomica, dar cancerul nu a aparut decat dupa 10 ani si inca mai apar cazuri legate de contaminarea de atunci”, spune si dr. Hall.
E foarte posibil ca eroii de la Fukushima sa nu fie oameni tineri, in floarea varstei. Mai degraba, muncitori iesiti la pensie, rugati sa se intoarca la centrala nucleara, dar nu pentru ca de ei autoritatile se pot lepada mai usor sau pentru ca ar fi mai priceputi decat cei tineri, ci pentru ca istoria a aratat ca, daca persoanele in varsta sunt expuse la un nivel mare de radiatii, au sanse foarte mari sa moara de batranete, pana se instaleaza bolile provocate de contaminare.
“Nimeni nu se sacrifica pe sine. Muncitorii batrani au fost incurajati sa ajute la repararea centralei de la Fukushima, in ideea ca perioada lor reproductiva s-a incheiat, si nu pe baza riscului de a face cancer. Acum cativa ani, se practica foarte mult ca in spitalele unde era nevoie de lucru cu radium, sa fie angajati muncitori in varsta, pentru ca acestia nu-si mai puneau problema de a face copii”, a declarat dr. Hall.
